SciELO - Scientific Electronic Library Online

 
vol.21 número33La consolidación de la educación pública brasileña en el estado de Mato Grosso (1889-1908)Construcción biográfica del saber pedagógico deuna maestra migrante venezolana en Boyacá índice de autoresíndice de materiabúsqueda de artículos
Home Pagelista alfabética de revistas  

Servicios Personalizados

Revista

Articulo

Indicadores

Links relacionados

  • En proceso de indezaciónCitado por Google
  • No hay articulos similaresSimilares en SciELO
  • En proceso de indezaciónSimilares en Google

Compartir


Revista Historia de la Educación Latinoamericana

versión impresa ISSN 0122-7238

Resumen

BASTIANI GOMEZ, José  y  LOPEZ GARCIA, María Minerva. Xürümtugen ta pu mapuche kimeltuchefe. Universidad Pedagógica Nacional ñi mülezuamüngen, 071 Xokitun, Chiapas Mapu. Rev.hist.educ.latinoam. [online]. 2019, vol.21, n.33, pp.163-185. ISSN 0122-7238.  https://doi.org/10.19053/01227238.10116.

Müley ta ñi malügeal chum amulen ta kimeltuchefe ñi kimeltugen indígena ñi kimeltuwün mew femgechi ta wüñoraki- zuamgeay kiñe nor ka kiñe küme kimeltuwün mülelu fey chi mapu mew. Fey mew, nentugey zugu inaramtun mew Universidad Pedagógica Nacional, Unidad 071, Chiapas, México mapu mew. Tüfa chi inaramtun zugu mew pepi- kalgey ta etnográfico küzaw mew chew ta azkintugey estructura curricular ka elugey ñi zugual ta pu kimeltuchefe ka pu chijkatufe fijke antü mew ka mülelu fijke wejin chew ñi kimeltugeken ta che. Wixampüramün mew zugu xipay ta plan de estudios ñi wegenon ka müte kümelay fey chi pu che ñi zuamnien egün, ka fe mgechi ta wenuntugey kiñe instrumental rakizuam mew fey mew may ta weza amuley kimeltuchen. Fij kake zugun nieulu ta pu pueblos originarios wenun-tugekelay ñi kizu egün ni mogen no rume wüñozuamgetukelay. Wixampüramün mew ta müfüke zugu rakizuamgey chem rüpü inageay kimeltugeal ta pu indígena kimeltuchefe ñi matu wüñoazkünugetual ta plan de estudios, koneltu zugun mew ta enfoque intercultural wülal günezugu ka newenuwal ta kizu ñi chegen egün ta pu comunidades de pueblos originarios.

Palabras clave : indígena ñi kimeltuwün; kimeltuchen kimeltuchefegeal; pueblos originarios; ñuke kewüh, interculturalidad..

        · resumen en Español | Inglés | Portugués     · texto en Español     · Español ( pdf )